Ziua Åžcolii Ardelene la Baia Mare

где взять онлайн кредит

Iniţiativa deputatului bihorean Adrian Miroslav Merka, reprezentant al Uniunii Democratice a Slovacilor si Cehilor din Romania, ca ziua de 11 octombrie să fie declarată prin lege Ziua Şcolii Ardelene , s-a concretizat în legea 93/2014. Parcursul iniţiativei până să devină lege a fost următorul:  proiectul de lege privind instituirea acestei zile a fost adoptat de către Senat, la 19 noiembrie 2013, și de către Camera Deputaților la 3 iunie 2014, aceasta din urmă fiind for decizional. Legea a fost promulgată de președintele României la 1 iulie 2014.

Astăzi în Baia Mare a avut loc a doua ediţie a ciclului de conferinţe dedicat sărbătoririi  Zilei Şcolii Ardelene, organizată de Episcopia Greco-Catolică de Maramureş prin Departamentul pentru Cultură, în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană Petre Dulfu. Tema conferinţei a fost „Şcoala Ardeleană. Memorie şi educaţie” şi s-a desfăşurat în sala de conferinţe a Bibliotecii. Au vorbit: Preasfinţitul Părinte Vasile BIZĂU, Episcop de Maramureş, prof. dr. Ciprian Ghişa, prof. dr. Teodor Ardelean,directorul Bibliotecii, dr. Marius Câmpeanu, muzeograf la Muzeul de Istorie şi Arhheologie băimărean. Moderator a fosst pr. dr. George Marius Nicoară, responsabilul Departamentului pentru Cultură al Episcopiei Greco-Catolice de Maramureş. Finalul sărbătorii a fost alocat publicului. Dintre cei care au vorbit l-am reţinut pe profesorul dr. Nicolae Felecan, latinist, şi mărturia  domnului Ioan Raţiu, blăjean, astăzi, la peste 80 de ani bămărean, care a evocat figurile luminoase ale profesorilor pe care i-a cunoscut ca elev, iar apoi transformarea şi, se poate spune, distrugerea acestor şcoli în funestul an 1948. Aprope cu lacrimi în ochi l-a evocat pe Episcopul Tineretului, Ioan Suciu, numit, datorită talentului său oratoric, simplu Ioan Gură de Rai.

În scurta noastră relatare consemnăm că stabilirea datei a avut în vedere „Decretul Episcopului Greco-Catolic Petru Pavel Aron, din 11 octombrie 1754, de înfiinţare la Blaj a primelor şcoli sistematice şi moderne din istoria românească”: un gimnaziu cu două clase, pentru românii din Transilvania, şi Seminarul Greco-Catolic, care, în deceniul al VIII-lea, va face pasul spre învăţământul superior teologic.
Din lunga listă a celor care au format Şcoala Ardeleană, îi rememorăm aici pe cei care vor fi numiţi, cu timpul, Corifeii Şcolii Ardelene: Samuil Micu (Sadu, jud. Sibiu), Gheorghe Şincai (Râciu, jud. Mureş), Petru Maior (Căpuşu de Câmpie, jud. Mureş), Ion Budai-Deleanu (Cigmău, jud. Hunedoara). Şi aşa cum a spus în incitantul său cuvânt dr. Ciprian Ghişa nu poate fi uitat Episcopul Inochentie Micu Klein, care privind la 1737 Blajul de pe dealul cel mărgineşte, nu s-a descurajat şi a clădit acea reşedinţă, din care a crescut o elită de mii de personalităţi.