Miercuri, 26 iunie 2013, în Sala “Constantin Stere†a Palatului Parlamentului, s-a desfăşurat dezbaterea "Procesul de revizuire a Constituţiei României: început, desfăşurare, viitor", cu participarea unor parlamentari ai României, a domnului Todor Arpad, din partea echipei coordonatoare a Forumului Constituţional precum şi a peste 20 de Asociaţii, Fundaţii sau Organizaţii reprezentând societatea civilă. Moderatorii Dezbaterii au fost cunoscutul jurnalist Ion M. Ioniţă şi avocatul Alexandru Surcel.
Iniţiatorii acestui eveniment au fost: Alianţa Naţională pentru Restaurarea Monarhiei, Asociaţia România Vie, Asociaţia de Informare pentru Regatul României, Alianţa Civică, Fundaţia Iuliu Maniu-Ion Mihalache şi Forumul Civic pentru Responsabilitate Politică. Contributori la această dezbatere au fost : Asociaţia Internaţională pentru Drepturile Omului, Coaliţia pentru Familie şi Constituţie, Asociaţia Daţi-mi România înapoi!, Asociaţia Promemoria, Asociaţia România Fără Ei, Asociaţia Clubul Monarhiştilor Clujeni, Fundaţia Isbaşoiu, Asociaţia Fălticeni Cultural, Asociaţia Generală a Românilor uniţi, Greco-Catolici (AGRU), Asociaţia ROST, Fundaţia Corneliu Coposu, Grupul pentru Salvarea Roşiei Montane din cadrul ASE, Centrul pentru Cultură, Istorie şi Educaţie, Asociaţia 21 Decembrie, Institutul Fraţii Golescu pentru Relaţiile cu Romanii de Pretutindeni, Platforma Civică Acţiunea 2012, Asociaţia pentru Proprietatea Privată, Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Asociaţia Onoare şi Patrie, Asociaţia Tradiţia Militară, Asociaţia Pro Iniţiativa, Asociaţia Femeilor din România.
Majoritatea reprezentanţilor societăţii civile au criticat modul de a lucra al Forumului constituţional şi al Comisiei parlamentare de revizuire a Constituţiei. De-asemenea numeroase asociaţii prezente au cerut reformularea art. 152 din Constituţie în aşa fel încât să permită rediscutarea formei de guvernământ pentru ca poporul să aleagă în mod liber intre republică şi Monarhie constituţională. S-au discutat printre altele următoarele teme: articolul 1 despre rolul istoric al unor instituţii în făurirea statului, modificarea art. 152 prin eliminarea limitării revizuirii când vine vorba de forma republicană a statului, problema raporturilor intre românii din stânga şi dreapta Prutului, stema României să revină la cea din anii 1921-1947, proclamarea iar şi a Zilei de 10 Mai ca şi Sărbătoare Naţională fiind de fapt Ziua Independenţei, problema familiei şi a definirii acesteia în Constituţie, problema apărării vieţii de la concepere la moartea naturală, problema resurselor naturale,problema drepturilor omului în special a libertăţii de conştiinţă.
Din partea Asociaţiei Generală a Românilor uniţi, Greco-Catolici (AGRU) au participat Pr. Dr. Coriolan C. Mureşan, Asistent spiritual naţional, şi d-nul Prof. Călin Diaconu, Preşedinte AGRU Bucureşti.
În cuvântul său Pr. Dr. Coriolan C. Mureşan a exprimat nemulţumirea AGRU faţă de lipsa de transparenţă a lucrărilor Comisiei parlamentare pentru revizuirea Constituţiei, a exemplificat paradoxala evoluţie a art. 1 în Comisia parlamentară de revizuire constituţională şi a propus modificarea aceluiaşi art. 1 prin includerea explicit a Bisericii Greco-Catolice alături de Casa Regală şi de Biserica Ortodoxă între instituţiile ce au contribuit la făurirea statului nostru. De-asemenea s-a cerut modificarea art.22 specificându-se apărarea vieţii de la concepere până la moartea natural, modificarea art. 29 pe modelul Convenției europene a drepturilor omului (garantarea dreptului de libertate de gândire, de conştiinţă şi religie, libertatea de schimbare a religiei sau convingerile, libertatea de manifestare a religiei individual şi colectiv) precum şi modificarea art. 48 încât să se specifice că o căsătorie este între bărbat şi femeie. S-a făcut un apel către parlamentarii prezenți să nu ignore aceste propuneri, propuneri ce se regăsesc şi în Scrisorile adresate de Ierarhia catolică din România Comisiei parlamentare. S-a reamintit că o excludere a Bisericii Greco-Catolice din Constituţia ţării ar fi în linia persecuţiei comuniste şi nu a Constituţiei din 1923 ce recunoştea doua Biserici istorice romaneşti )Biserica Ortodoxă şi Biserica Greco-Catolică).
Domnul prof. Călin Diaconu a analizat pe scurt cauzele posibile ale revizuirii constituţionale dar s-a întrebat asupra modului Comisiei parlamentare de a stabili ce instituţii merită să fie trecute explicit în articolul 1.
Parlamentarii prezenţi au explicat următoarele etape ale revizuirii şi au luat act de cererile Asociaţiilor prezente .
Participanţii au subliniat la final întocmirea unui Raport către Parlament cu privire la această Dezbatere precum şi alocarea unui timp necesar mai îndelungat pentru adoptarea unei Constituţii bine gândite şi fără ambiguităţi ,fără aducerea în discuţie a unor aşa-zise motive de presiune exterioară de orice fel .
Secretariatul naţional AGRU
