Civilizaţia de acum: democrația noastră depinde de ea

Despre politeţe, bun-simţ, rasism, dialog, sunt câteva noţiuni din articolul de mai jos. Pot fi acestea teme de dezbatere în cadrul AGRU, sau la noi totul este perfect, iar astfel de lucruri se întâmplă doar acolo, la ei?
Democraţia noastră depinde de aceasta
John Stonestreet & G. Shane Morris/Colson Center/traducere Mirela Coman*
Oamenii ar trebui să fie capabili să discute subiectele din mai multe perspective, respectându-i totodată şi pe ceilalți implicați în discuție. Creștinilor, să arătăm lumii cum se trăieşte fericit.
Democrația presupune ca cetățenii să vorbească între ei. Când nu mai suntem capabili de asta, lucrurile se destramă.
Dacă există o emblemă a isteriei care învăluie politica americană în aceste zile, s-ar putea să fie comedianta Kathy Griffin care a ţinut să arate capul sângeros al președintelui lui Donald Trump. Griffin a avut impresia că gluma ei este un fel de mesaj politic curajos, dar nimeni nu a râs, cu atât mai puțin CNN, care au concediat-o.
Acum Griffin spune că primește amenințări cu moartea. Unii comentatori politici i-au făcut însă următoarea afirmație: “dacă nu poți duce ceva la bun sfârșit Kathy, nu începe”. Dar există un aspect și mai urgent al acestei povestiri – discursul nostru politic a dispărut de pe șine. Și dacă nu vom reține acest aspect, democrația noastră nu poate dura.
Au fost proteste violente la U.C. Berkley și Colegiul Middlebury asupra conservatorilor, a candidatului congresului republican din Montana, care ar fi lovit un reporter; ambele părți ale spectrului politic par să fi pierdut comportamentul civilizat și decența.
Niciun incident nu ilustrează mai bine acest lucru decât haosul de la Evergreen State College din Olympia, Washington. Protestele și contra-protestele au fost  punctate de blocarea campusului, după care cineva a sunat la 911, spunând că se îndreaptă acolo cu o armă pentru a “executa cât mai mulți oameni” posibil.
Washington Post afirmă că atât studenții cât și alte persoane umblau cu bâte de baseball, distrugând proprietatea campusului – estimată până acum la o valoare de peste 10.000 de dolari.
Ce a declanşat toate acestea? Aparent, profesorul de biologie Bret Weinstein care a îndrăznit să pună la îndoială așa zisa “Zi de absență” a Evergreen, care în acest an a implicat elevii albi care au fost rugați să părăsească campusul în timpul cursurilor de rasism și privilegii.
Acum, fiți atenți – Weinstein este progresiv, dar nu a putut vedea faptul că această segregare inversă nu a fost o idee grozavă. Elevii nu numai că nu au fost de acord, dar zeci dintre ei au luat cu asalt clasa”, țipând despre rasism, privilegiu alb și chiar supremație albă. “Când președintele colegiului George Bridges a venit în apărarea lui Weinstein, studenții i-au țipat și obscenități și , “Hei hei, ho ho, acești profesori rasiști trebuie să plece”.
Frank Bruni – un alt progresist – observă în New York Times că acești studenți nu protestează deloc; Ei “pregătesc o inchiziție”.
Profesorul de la Yale, Nicholas Christakis, știe totul despre furia elevilor. În 2015, el și soția lui au fost huliți pentru că au îndrăznit să pună la îndoială avertizarea școlară care le spunea elevilor să nu poarte costume de Halloween insensibile din punct de vedere cultural. Vorbind despre Weinstein pe Twitter, el a scris: “[soția mea] și-a petrecut întreaga carieră” lucrând cu “populații marginalizate”, “iar ei au venit pentru ea”.
Se pare că în campusurile colegiilor moderne nu a mai rămas niciun loc pentru cetățenie – ca valoare prețioasă. “Din ce în ce mai mult”, scrie Erika Christakis, colegiile au devenit ” locuri de cenzură și interdicție”.
Sugestia ei pentru studenti? “Vorbiţi unul cu celălalt. Libertatea de exprimare și capacitatea de a tolera infracțiunea sunt semnele unei societăți libere și deschise. ”
Este un sfat bun, dar la rădăcina acestei probleme se află o societate care încearcă să mențină concepte fragile precum demnitatea umană și decența, în timp ce de mult timp a abandonat temelia acestor concepte. Și astfel rămâne de datoria creștinilor să fie modele ale civilizării – prin modul în care se tratează reciproc, în trupul lui Cristos (amintiți-vă data viitoare când vă aflați pe Facebook) și cum arată respect și iubire față de necreștini, chiar și pentru cei care încearcă să îi hulească pe creştini.
Asta nu înseamnă că trebuie să fim slabi sau chiar tăcuți – deloc. Chiar dacă ei continuă să strige, așa cum spunea Chuck Colson într-un program cu ani în urmă: “Dând mărire lui Dumnezeu ne închinăm și, de dragul țării noastre, ar trebui … să refuzăm să fim tăcuți”.
Pentru că, în cele din urmă, binecuvântarea democrației depinde în parte de voința noastră de a dezbate lucrurile care contează cel mai mult. Și istoria ne arată că, dacă vom continua să ne pierdem mințile în acest fel, cineva îşi va pierde în cele din urmă capul – dar de data aceasta, poate pentru adevăr.
*Mirela Coman este conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe a Centrului Universitar Nord Baia Mare.