Consacrându-mă Mariei mi-am schimbat viața, și o poate schimba și pe a ta

Scris în 12 mai anul curent, în preziua memorialului Sfintei Fecioare Maria de la Fatima, articolul pe care îl supunem binvoitoarei Dumneavoastră atenţii, credem că nu şi-a pierdut nimic din actualitate. În ultinmul timp Consacrarea şi reînnoirea Consacrării la Inima Neprihănită a Maicii Preacurate a fost făcută de Sfântul Părinte Francisc pentru întreaga lume, iar în ţara noastră Episcopii catolici şi Greco-Catolici au reînnoit consacrarea Diecezelor şi Eparhiilor la Inima Imaculată a Mariei. Această Consacrare, ne spune Judy Landrieu Klein, nu trebuie să rămân doar un moment oarecare, ci trebuie să o păstrăm mereu vie, mai ales pentru ajutorul pe care îl primim în momentele de cumpănă, nu puţine în ziua de azi.
Fotografie: Feminitatea mea rănită a fost reordonată, iar blocajele și distorsiunile din mintea și inima mea au început să dispară.
Acum că se apropie aniversarea centenarului primei apariții a Fecioarei Maria de la Fatima, mulți credincioşi catolici marchează această ocazie specială, consacrându-se sau re-consacrându-se Inimii Imaculate a Mariei. Sunt fericită să mă încadrez în cea de-a doua categorie.
După ce am încurajat puternic un prieten online, Mike, să facă o consacrare mariană, am decis să-l alătur celei de a 33-a zi de Consacrare la Inima Imaculată a Mariei, care culminează mâine, în Sărbătoarea Fecioarei de la Fatima.
De ce? Deoarece consacrarea totală la Maria mi-a schimbat viața.
Fiind copil în anii ’60 și ’70, am asimilat multe dintre conceptele impregnate în cultură prin mișcările și ideologiile acelei epoci, inclusiv noțiunile distorsionate:
1) că oamenii sunt în primul rând “nişte porci de bărbați șovini”
2) “egalitatea” ca femeie înseamnă a o bate bărbaţii la jocurile lor și
3) eliberarea sexuală este cheia libertății și fericirii personale.
Astfel, ca tânără femeie, mi-am format o părere “rătăcită” despre feminitate și, rămășițe puternice din ea încă mai erau în mintea și inima mea când am experimentat o convertire la Cristos și, în cele din urmă, o “revenire” la catolicism, cu aproape 30 de ani în urmă. Această înfrângere înțeleaptă a feminității s-a manifestat în viața mea în diferite moduri; refuzul de a mă supune unui “om bătrân de la Vatican” despre care am gândit că nu era treaba lui să-mi spună ce să fac cu viața mea sexuală, pentru a păstra amărăciunea și mânia față de diverși bărbați care m-au rănit. La fel de puternic a fost şi sentimentul că NU am vrut să fiu ca Mama Binecuvântată, pe care am perceput-o ca pe o vagaboandă fără voce.
Introducerea la consacrarea mariană: Un prieten mi-a povestit despre consacrarea totală a Sfântului Louis de Montfort la Maria și mi-a promis că împlinirea vieții mele cu Maria mă va duce mai aproape de Cristos. În timp ce mă apropiam de Domnul Cristos m-a atras foarte mult ideea de a deveni “sclavul” Mariei (pentru a cita din St. Louis de Montfort), dar cu siguranță nu s-a întâmplat aşa. Cu toate acestea, am făcut un salt de credință și am încheiat consacrarea de 33 de zile, o poveste pe care o împărtășesc în detaliu în cartea mea “Calea Mariei: Puterea de a te încredința ca şi un copil lui Dumnezeu”.
La scurt timp după aceea, în viața mea au început să apară roade neașteptate, deoarece blocajele și distorsiunile din mintea și inima mea au început să cadă ca niște dominouri.
Primul lucru de care m-am detaşat a fost rezistența mea puternică față de autoritatea Bisericii și, prin extensie, a bărbaților care îi compun ierarhia. În continuare a fost practica neapologetică a contracepției și, împreună cu ea, obiecțiile mele aparent incomprehensibile de a fi deschise vieții. Apoi a fost opoziția mea deschisă față de doctrinele infailibilității papale și a mărturisirii sacramentale, precum și dogmele Imaculatei Zămizliri și Adormirea Maicii Domnului.
Aproape în mod miraculos, ceea ce mi s-a părut ridicol a început să aibă un sens perfect și am început să observ schimbarea mea interioară cu privire la concepția despre mine ca femeie – schimbare care a dus la vindecarea rănilor mele adânci și a păcatelor mele sexuale, la părere de rău pentru neiertare și mânie față de diferiți oameni din viața mea. În plus, a apărut o corecție în cursul vieţii mele în ceea ce privește percepția mea despre Maria, pe care am ajuns să o înțeleg nu numai ca o formidabilă femeie de credință, speranță și dragoste, ci ca Femeia pe care toate femeile sunt chemate să o imite. Într-adevăr, idealul grațios al feminității, la care toate femeile sunt invitate să participe.
Fără îndoială, toate acestea au urmat aproape imediat după consacrarea mea către Maria, în cele din urmă conducându-mă la o mai mare iubire a lui Cristos și a Bisericii. Inutil să spun că îi îndemn pe oameni, oriunde mă duc, să se consacre Mariei, folosind fie metoda Sfântului Louis de Montfort numită Pregătirea pentru Totala Consacrare /Preparation for Total Consecration, fie o versiune mai nouă a Fr. Michael Gaitley, numită 33 de Zile până la Gloria Dimineții/33 Days to Morning Glory.
Aniversarea centenarului de la Fatima este momentul perfect pentru a te alătura armatei mari de adepți ai Mariei, o armată care cred că va fi extrem de utilă în realizarea Noii Evanghelizări a Bisericii și a lumii.
Consacrările mariane sunt doar pentru femei, sau pot și bărbații să beneficieze de ele? Las să vorbească de la sine e-mail-ul lui Mike, pe care l-am primit în timp ce se pregătește să își facă consacrarea, mâine (adică ziua următoare de la scrierea mesajului către autoare, n.t.):
Dragă Judy,
Doar o notă rapidă pentru a spune că acest har, al unei devotări mai puternice sau complete față de Sf. Maria, binecuvântata mamă a Domnului nostru, a fost atât de binevenit pentru viața mea spirituală. Sunt foarte recunoscător lui Isus pentru acest privilegiu. Chiar acum o văd în calitate de partener principal de rugăciune, de director al meu spiritual și de propria mea mamă.
Ai avut dreptate: are loc o dezvoltare foarte importantă a relației noastre cu Cristos, cu trupul Său și cu Împărăția Lui, punându-o pe Sfânta Maria în locul ei
de drept, ca să spunem aşa…
Fie ca “Prințul Păcii” (Isaia 9: 6) să fie cu voi și cu familia voastră,
Mike

Judy Landrieu Klein/ traducere conf.dr. ing. Mirela Coman/sursa aleteia.org