Cluj – Capitala noastră Europeană. Locul unde diversitatea este trăită – zi de zi

Rareori se întâmplă ca alegerea unei teme și a orașului-gazdă să coincidă în mod atât de firesc, precum a fost cazul anul acesta la Cluj, când Asociația Generală a Românilor Uniți și Centrul Manresa au fost gazdele celei de-a 61-a Întâlniri Anuale a SIESC, care a avut ca temă raportul dintre identitate și diversitate.

Iată de ce.

Europa e încă în plină dezbatere asupra semnificațiilor BREXIT, dar un lucru este bine conturat: britanicii au transmis un semnal clar asupra vechimii și importanței propriului lor Parlament.

Europa e în freamăt și pare surprinsă de amploarea și frecvența atacurilor teroriste, dar ceea ce știm deja – este că cei care comit asemenea crime nu respectă dreptul la viață și sunt intoleranți.

Europa e confruntată la granițele ei (dar și în interior, pe-alocuri) – cu fenomenul populismului demagogic, care nu-și poate ascunde sensul profund: al luptei disperate pentru păstrarea puterii, accentele dictatoriale la care noi românii suntem atât de sensibili …

În atare context, Centrul Manresa din Cluj a găzduit o conferință mai mult decât actuală, pe tema mereu nouă a iubirii aproapelui – de data aceasta, propunerea a fost să confruntăm cele două spaime: a pierderii identității și a recunoașterii personalității (uneori superioare) a celuilalt, ca o condiție a traiului în comun într-o lume interconectată.

Respectul față de fratele nostru ne poate face cetățeni mai buni ai unei lumi desăvârșite, dar e nevoie de o privire introspectivă, e nevoie să privim în jur cu mirare – pentru a observa că poate exista pace și acolo unde există diversitate. Clujul oferă, din această perspectivă, un generos cadru pentru reflecție.

Capitala Transilvaniei – poate și pentru faptul că profesorii europeni creștini au venit din Slovenia până-n Suedia și din Franța până-n Austria – ne-a oferit în ultimele zile ale lunii iulie un spectacol al multiculturalității ajunsă la conștiința matură a păcii. O pace cu adevărat miraculoasă, dacă trecem în revistă expresiile monumentelor care și-au pus amprenta pe viața de zi cu zi a orașului ocrotit de dealul Mănășturului (al mănăstirii benedictine din veacul al X-lea): ce au în comun Avram Iancu și Mathias Rex? Bulevardul Eroilor, o stradă care unește catolicismul cu ortodoxia, prin – deloc întâmplătoarea! – prezență aici, a Catedralei greco-catolice ”Schimbarea la Față” …

Orientarea orașului, astăzi majoritar ortodox, Cluj cu fața către Roma poate pune pe gânduri trecătorul mai puțin avizat. Iar Casa Memorandiștilor (Muzeul Etnografic) și fermitatea unui mesaj care răzbate peste timp – acela că „Existența unui popor se afirmă, nu se discută!” (Dr. Ioan Rațiu) – pare a complica și mai mult lucrurile. Dar liniștea și seninătatea oamenilor spun altceva: nu avem a ne teme – clujenii au înțeles printr-un dar divin, că unirea în jurul unui principiu unic, imperial, este mai presus de naționalismul identitar care ar putea satisface masele, care ar putea da apă la moară demagogilor – dar nu ar rezolva problematica concretă a conviețuirii cu celălalt. Un celălalt pe care se cuvine să-l privești cu respect și admirație, cu iubire. În nici un caz, apropierea de celălalt nu trebuie făcută cu superioritatea toleranței – pentru că de aceasta am suferit la rândul nostru prea mult, și cunoaștem înțepătura spinului.

Am fi tentați să spunem: cât mai tânără națiunea, cu atât mai aprig naționalismul. Dar Brexit-ul ne-a arătat că nu e așa. Până și cea mai veche democrație din Europa a părut sensibilă în fața pierderii identității: deci, conducătorii de azi ai Uniunii vor fi având motive să se întrebe „Dar noi, unde-am greșit?”…

Comunicarea, în ziua de azi, a cultului diversității – are de făcut față unor multiple provocări, iar acceptarea firească a părților frumoase ale celuilalt nu se face încă firesc, nu e acceptată fără discuții. Dacă vrem ca gândul de pace să răzbească până la inima consumatorului de publicitate, care doarme pe canapea la umbra norului de mesaje care-l îndeamnă la consum… atunci trebuie să preluăm formulele din jocul pe care l-am învățat în ultimul sfert de veac: trebuie să exprimăm urgența educării spre transcendență, spre înțelegerea alterității celuilalt ca fiind parte a salvării noastre. Iar Biserica nu poate fi lăsată singură în acest demers: Școala, Familiile și Societatea civilă trebuie să-i preia și să-i multiplice mesajul.

Nimic întâmplător deci, că la Cluj – un oraș cosmopolit – s-a vorbit despre raportul dintre identitate și diversitate. Mai mult, pentru a ne arăta calea faptelor, evenimentul a avut loc în timp ce în învecinata Cracovie, tinerii catolici din întreaga lume se pregăteau de sărbătoarea întâlnirii cu Urmașul Sfântului Petru… Dacă acești tineri se vor întoarce în familiile lor ca ambasadori ai diferențelor recunoscute și respectate, lumea de mâine va avea o șansă în plus la Pace.

Felicitări Organizatorilor – AGRU Cluj (Dnei Irina Cristina Mărginean și Dlor Alin Tat și Marius Boldor) – și mulțumiri aduse generozității sponsorului RENOVABIS, care a făcut posibilă participarea invitaților. Un cuvânt special de mulțumire gazdelor: Centrul MANRESA și Părinții Olivo Bosa și Marius Taloș, care s-au îngrijit să nu lipsească nimic… nici de data aceasta!

Călin Diaconu
Președinte AGRU
București, în 2 August 2016